E mult de lucru cu cei mici, dar si mai mult cu cei mari!
Parintii s-au "prins" ca lor li se cuvine totul, sunt suverani in a hotari la ce scoala-si vor da plozii . De parca ei sunt cei ce pot stabili care-i cea mai buna scoala, care-i cel mai bun invatator...
Dar au ei si instrumentele necesare in a evalua o scoala, un invatator ? In afara de "retelele" vechi de socializare (a se citi "clasica barfa" si " vorba dusa din gura in gura"), putini sunt cei care pot aprecia obiectiv o scoala si pe dascalii ei.
Si totusi, merita sa-ti faci mutatie, sau, si mai rau, sa divortezi, doar pentru a accede la o asa-zisa scoala de top?
Ce nu stiu parintii este faptul ca toate aceste manipulari nu fac decat sa supuna stresului inutil pe cei mici , ei insisi supunandu-se stresului , nu doar pana la prinderea locului in scoala mult laudata ci si in anii ce vor urma, dusul si adusul zilnic la sau de la scoala fiind destul de greu daca mai ai si un jobb .
Scoala primara este scoala copilariei , psihologii recomandand ca ea sa se afle cat mai aproape de casa parinteasca. Doar asa micul scolar va fi sigur pe el , dupa prima zi mergand neinsotit la scoala, fapt ce-i va spori nu numai increderea in fortele proprii ci si respectul de sine.
