Minus 25%

E seara de dinaintea zilei de 13 septembrie si incerc sa ma adun pentru ca maine, in prima zi de scoala, sa fiu cat de cat pregatita.

Rasfoind printre postarile d-lui Liviu Marian Pop, secretar al FSLI(sindicatul la care suntem afiliati si noi) am aflat despre rugamintea d-sale de a purta cu totii cate un ecuson cu titlul pe care tocmai l-am postat:"MINUS 25%"!
Eu ma gandesc ca asta e expresia neputintei sindicatului nostru care vad ca intarzie in a purcede la introducerea in instanta a actiunii de recuperare a celor 25% retinuti pe ultimele 2 luni , timp in care Dascalii merg in tribunal pentru indemnizatiile micsorate cu -25%, alti dascali, nu noi, ci cei din celelalte sindicate care sunt deja cu actiunile pe rol.Daca mai privesc cu atentie imaginea liderului nostru judetean, si mai citesc si comentariile colegilor la articolul la care tocmai v-am trimis, cred ca ar trebui sa ne luam soarta in propriile maini, ca liderii sindicali au cu totul alte treburi:merg la filmari, in concedii, iar de noi isi mai aduc aminte uneori, cand le-o va cere interesul.

UN NOU ÎNCEPUT

"Am învăţat că poţi continua înca mult timp după ce-ai spus că nu mai poţi."
Octavian Paler
Iată-ne în pragul unui nou an şcolar. Starea de nerăbdare de altădată tinde să fie estompată de lipsurile de tot felul resimtite de toţi "actorii" actului educaţional.
Şi totusi, trebuie să continuăm, poate va fi cândva mai bine. Pentru toţi, nu doar pentru unii, căci dacă e adevărat ce se spune, cum că ne aşteaptă o nouă "rotunjire" de leafă va fi si mai vai de noi...
Cu incertitudinea zilei de mâine, va trebui să ne facem datoria pe care ne-am asumat-o prin alegerea făcută în tinereţe, pentru cei ca mine fiind deja prea tarziu să mai "fugim de-acasă".
Aşa că ,(ne) resemnaţi şi indignaţi , vom continua să mergem în faţa copiilor care, şi ei marcaţi de ceea ce li se întâmplă celor mari, trebuie să fie îndrumaţi , educaţi, şcoala, buna/ rea , nefiind mai dăunatoare decât necunoaşterea.
Prin urmare, dragii noştri copii, ne întâlnim luni, sper că data (13) să ne poarte noroc!

Despre păpuşi şi păpuşari

Păpuşa este o jucărie , un obiect, care aduce multe bucurii copiilor, iar educatoarelor şi părinţilor unele servicii, în esenţă ea fiind o figurină cu chip de om, ce se "lasă" manipulată de oricine.

Copilul o poate considera prietenă, educatoarea mijloc de învăţământ , iar părintele dovada iubirii pentru copilul său atunci când o dăruieşte.

Când păpuşa este manipulată de un păpuşar, care poate fi un artist sau doar un cabotin ce trage sforile pentru ca aceasta să "execute"un rol, este cu totul altceva pentru că păpuşa noastră devine marionetă.

Pe copii îi poate înveseli sau nu, adulţilor le poate evoca momente plăcute din copilărie sau nu, în funcţie de talentul de manipulator sau sforar al păpuşarului. Pentru ca cei doi să "facă echipă"şi succesul să fie asigurat este musai ca păpuşa să fie a păpuşarului, aşa încât acesta să exerseze nu numai "la serviciu" ci şi în concediu, în vizită la prieteni, etc. cu alte cuvinte, oriunde şi oricând.

Şi aşa, biata păpuşă, frumoasă şi curată la început, cu timpul, degradându-se în multele exerciţii ale păpuşarului, ar putea să sfârşească spânzurată în propriile sfori...