SEARA DE POVESTE CU MAMA

Motto:

Cine-l vede pe copil cum creste? Nimeni! Numai cei ce vin din alta parte spun:"Vai, ce-a crescut!" Dar nici mama, nici tata nu l-au vazut cum creste!

El a devenit, in timp ! Si in fiecare clipa a fost ceea ce urma sa fie!

( Antoine de Saint-Exupery)

Asa cum planuisem, am reusit deunazi sa invit si sa fiu onorata cu prezenta parintilor pe-ai caror copii ii am in grija.

E adevarat ca fiecare are grijile lui, dar,copilul fiind prima dintre multele griji parintesti, desi ne intalnim aproape zilnic, parca era nevoie sa petrecem mai mult timp impreuna.

Am cautat momentul si pretextul potrivit de a-i provoca la mai multa implicare, comunicare si de ce nu, relaxare.

Asadar, ziua Sfantului Andrei, sarbatoare religioasa, a fost momentul ales, iar pretextul ... o invitatie intr-o calatorie!

Frumos, nu? Doar ca era o calatorie in lumea povestilor, gratuita si pe deasupra si cu premii.

Asa ca de voie-de nevoie, invitatia a fost acceptata, in primul moment al intalnirii, copiii amintindu-le parintilor ca din povesti au de invatat doar lucruri bune, ei reusind sa deosebeasca personajele dupa fapte.

Pentru ca pe cele ce fac fapte bune le-au indragit, le-am cerut parintilor sa-i ajute sa realizeze din diferite materiale obiecte de recuzita pentru acestea, astfel incat sa putem "pune in scena"momentele de poveste preferate.
Desigur, a fost o reusita, fiecare copil ajutat de parintele sau realizand obiecte reprezentative pentru personajul pe care urma sa-l interpreteze.
Si pentru ca puterea exemplului este recunoscuta de toti, am initiat ad-hoc si un concurs pentru parinti, acel concurs "Si parintele meu stie o poveste" prilej de mandrie pentru fiecare copil. M-a surprins in mod placut faptul ca parintii au acceptat jocul, dovedindu-se de altfel buni povestitori.Pacat ca nu am avut prea mult timp pentru toti! Ei au fost rasplatiti cu darnicie si talent de copiii care, folosind recuzita confectionata de ei insisi, au prezentat un program adaptat temei intalnirii, dar si cu diplome care sper ca le-au deschis calea spre comunicare pentru activitatile ce vor urma.

DESCOPERĂ CINE EŞTI!

Ar putea fi o invitaţie la autocunoaştere, şi chiar este, dar dacă cei vizaţi sunt copiii aflaţi la primii paşi în lumea celor mari, este nevoie de un "ghid"care să îi conducă ...

El poate fi părintele său , dar şi adulţii din mediul şcolar către care se îndreaptă .

Tocmai am parcurs împreuna cu grupa pregătitoare proiectul tematic cu acest titlu, proiect ce s-a întins în timp pe durata a patru săptămâni şi a urmărit clarificarea aspectelor ce definesc fiinţa umană (copilul) din perspectiva sa sociala: identitatea şi locul său în familie, în grupul social(grupa de preşcolari), în comunitate (localitatea natală) precum şi reguli care, odată însuşite, vor fi bunul lor de preţ pentru toată viaţa.
Despre beneficiile aduse de acest proiect voi spune că sunt multe...
Copiii, care până mai deunăzi îşi ştiau doar numele lor şi poate pe cel al părinţilor, au reuşit să-şi cunoască locul în familie, explorând în"arhiva personală" pentru a-şi cunoaşte rudele, înţelegându-şi drepturile şi îndatoririle,conştientizând ce loc ocupă în grupul de preşcolari, însuşindu-şi reguli de comportare în situaţii diferite, precum şi noţiuni ce definesc comunitatea în general şi comunitatea din care fac parte în special, cel mai mare beneficiu fiind faptul că au reuşit să dorească să ştie mai multe despre toate acestea.
Totul s-a finalizat în realizarea unor albume, cu familiile lor, cu grupa de preşcolari, cu locuri şi oameni din comunitatea noastră, in expoziţii de desene prin intermediul carora au imortalizat impresii despre ei şi despre ceilalţi.