duminică, 2 februarie 2014

Poveste din Tara Cifrelor



A fost odata ca niciodata, intr-o tara-ndepartata, un imparat intelept care avea o imparatie minunata. Toate ar fi fost bune si frumoase, daca intr-o buna zi nu s-ar fi intamplat ceva neasteptat.
          O vrajitoare rea, venita dintr-o alta-mparatie, dadu o raita pe taramul Imparatului cel Intelept si cotrobaind prin toate cotloanele ei, gasi niste semne ciudate. Unele semanau cu niste scaune intoarse, altele cu niste lebede, altele cu steguletele batute de vant sau cu niste secere. Tare-si mai dorea aceste jucarele pentru copilasul ei, Zmeutul, asa ca le-a adunat intr-un sac, s-a urcat pe matura ei fermecata si dusa a fost , inapoi, pe taramul ei vrajit.
          De atunci, toata ordinea din imparatie a disparut, nu se mai stia nimic: Soarele nu mai stia la ce ora sa rasara, oamenii nu mai stiau sa numere, ce mai?, totul era intors pe dos.Tare mahnit a fost Imparatul Intelept, atunci cand a vazut ca aceste semne, care erau de fapt cifrele, au disparut. Ele erau foarte importante pentru oamenii din imparatie..
          De indata a dat zvon in tara, ca-l va rasplati imparateste pe acel voinic care-i va gasi cifrele pierdute. Insa, tuturor le era frica de vrajitoarea cea rea, asa ca nimeni nu se incumeta, pentru tot aurul din lume, sa treaca pe taramul cel vrajit.
          Doar voinicul Stie-Tot, asa il numea lumea, se incumeta sa-si incerce norocul, pentru a aduce din nou ordinea in imparatie. Impreuna cu calul sau “Plus”  si cu credinciosul sau  caine, “Minus” , a pornit in greaua calatorie de a gasi cifrele si de a le aduce inapoi. Si mersera, si mersera, cale lunga, zi si noapte, pana cand au ajuns, in sfarsit, pe taramul vestitei vrajitoare.
          Ajunsi acolo, au si dat peste primul obstacol: matura vrajitoarei statea ascunsa dupa un tufis si le-a taiat calea celor trei calatori, lovind cu putere pamantul, pentru a-i inspaimanta. Dar calul Plus a inceput sa dea tare din copite, iar cainele Minus sa latre, curajosii calatori trecand victoriosi de aceasta prima incercare.
          Dar n-au mers mult, pentru ca le-a fost taiata calea de un balaur cu trei capete, care scuipa flacari ingrozitoare. N-au avut alta scapare decat sa-l infrunte pe inspaimantatorul balaur , care, oprindu-i din drum le spuse:
         " -Veti trece mai departe, numai daca veti sti sa rezolvati problemele pe care vi le voi spune eu, iar de nu, veti ramane supusii mei toata viata!"
....si rezolvara toate problemele , reusind sa-l  invinga.
          Au mers ei mai departe, pana ce-au ajuns intr-o padure, iar din aceasta se auzeau glasuri ciudate si infricosatoare.Padurea era atat de deasa, incat nici cararea nu se mai vedea...In padure se ascundea Muma-Padurii, care apuca sa puna mana pe strainii rataciti. Oprindu-i din drum le spuse:
         "-Veti trece de aceasta padure, numai daca veti sti sa dezlegati problemele pe care vi le voi spune eu, iar de nu, veti ramane supusii mei toata viata! ".
Voinicul Stie -Tot nu se sperie, ca nu degeaba i se zicea asa, asculta cu atentie, se gandi bine si rezolva  toate problemele puse de Muma-Padurii, bineinteles, cu ajutorul celor doi prieteni, calul Plus si cainele Minus. Muma-Padurii nu avu incotro si le arata drumul mai departe.
          Ajunsera, in sfarsit, dupa multa vreme, la castelul vrajitoarei.Vrajitoarea era acasa si ce credeti ca facea?Il ajuta pe Zmeut , fiul ei, sa-si faca temele pentru scoala.Zmeutul plangea de mama focului pentru ca nu stia, iar vrajitoarea nu reusea prin nicio vraja sa-i astearna temele pe hartie.
          Vazand toate astea, lui Stie-Tot I se facu mila de Zmeut si se hotara sa-l ajute.Zmeutul trebuia sa stie multe lucruri cum ar fi:
-Cati iezi avea capra din poveste?(-Voi stiti?)
-Cati pitici au ajutat-o pe Alba-ca-Zapada? , si multe altele…
          La toate intrebarile s-a gasit cate un raspuns potrivit pe care Zmeutul nu l-ar fi aflat fara ajutorul celor trei voinici si al vostru, bineinteles..
Vrajitoarea nici nu s-a gandit ce isteti sunt copiii de pe taramul oamenilor, asa ca le dadu cifrele inapoi, ca si-asa nu avea ce face ele.
          Cu traista plina cu cifrele regasite, cei trei s-au intors in imparatia Imparatului Intelept, unde , imediat toate lucrurile si-au gasit ordinea fireasca, iar voinicul Stie-Tot si credinciosii lui prieteni , Plus si Minus, au fost rasplatiti cum se cuvine, fiind pastrati de imparat in preajma lui, pentru ca tare bine numarau si socoteau.
          Si-am incalecat pe-o sa, si v-am spus povestea asa…

 (Dupa textul cu acelasi titlu din Revista Invatamantul prescolar,nr.3-4 2009)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu